Greu e sa traiesti

iuliana Doza de intelepciune 4 Comments

Unii trec prin viata fara a-si pune prea multe intrebari, sunt multumiti, se complac intr-o viata care de cele mai multe ori nici macar nu e a lor. Nu despre ei voi vorbi aici, ei nu vor fi interesati de dezvoltarea personala.

Altii insa, ca mine si ca tine cititorule , avem perioade ciudate… cu introspectii multe, perioade cand ne scufundam in adancul sufletului nostru, iesind la suprafata doar pentru a lua o gura de aer, apoi scufundandu-ne din nou.

Sapaturile noastre constante pot aduce comori la suprafata, dar din pacate nu intotdeauna gasim comori… ba de cele mai multe ori nu gasim nimic, nu gasim niciun raspuns la intrebarile noastre, sau din contra gasim lucruri care nu ne plac, care ne provoaca repulsie dar mai ales gasim lucruri pentru care nu suntem pregatiti.

E intuneric acolo si niciodata nu stii peste ce poti sa dai

Da, e o surpriza acest proces.

Asa cum am mai scris – este mai usor sa renuntam, este mai usor sa ne complacem, este mai usor sa stam in zona noastra de confort, dar cel mai greu este sa traiesti: sa respiri, sa privesti, sa auzi, sa simti, sa te uimesti de minunea care esti de fapt TU.

Poti face lumina daca iti permiti sa te accepti neconditionat

Avem perioade in viata cand n-avem chef sa traim… nu va ganditi la chestii sinucigase, pur si simplu nu reusim sa ne mai bucuram de nimic, ne lasam coplesiti de evenimentele din viata noastra.

Ne legam de tot felul de factori externi: ca nu e soare, ca e frig, ca nu e primavara, ca nu am bani, ca nu ma place seful, ca jobul e solicitant, etc.

Sau incercam sa gasim solutia uitandu-ne in interior… dar mare grija! pentru ca uneori sapam atat de adanc incat „sangeram”, ne criticam, ne invinovatim, dam cu biciul in sufletul nostru.

Nu intotdeaua a fi atat de analitici este solutia ci uneori este foarte simplu. Trebuie doar sa traim… dar ce greu este sa faci asta.

V-ati gandit cate compromisuri faceti pe zi? V-ati gandit de cate ori v-ati refuzat o placere? V-ati gandit daca ati savurat cu adevarat momentele petrecute cu cineva drag? V-ati iubit vreodata ca si cand timpul nu ar fi existat? Doamne, frumos poate fi si greu este sa te pierzi in tine si in abisul vietii tale.

Acceptati-va, iubiti-va, TRAITI, nu va lasati amortiti. Oameni buni… nu va lasati prinsi in mrejele propriei vieti, propriilor introspectii. Dezmortiti-va… poate durea la inceput dar lumina din sufletul vostru va va ghida.

Cu drag,

Delia 🙂

Comments 4

  1. Multumesc mult Delia!
    Pe mine chiar ma ghideaza lumina din INTUNERICUL sufletului meu! Imi place foarte mult acest lucru…dar au trebuit sa treaca anii buni sa imi dau seama ca am doar o VIATA si sunt responsabila de cum o traiesc…😊🌄

  2. Mulțumesc, mereu mi-am pus întrebări și am căutat răspunsuri….dar…. târziu am învățat să mă iert și să mă iubesc așa cum sunt. Sunt convins că Dumnezeu mă făcut perfectă, El nu poate greși, așa că e datoria mea să mă iubesc așa cum sunt. Mulțumesc 😘

  3. Mulțumesc, mereu mi-am pus întrebări și am căutat răspunsuri….dar…. târziu am învățat să mă iert și să mă iubesc așa cum sunt. Sunt convins că Dumnezeu mă făcut perfectă, El nu poate greși, așa că e datoria mea să mă iubesc așa cum sunt. Mulțumesc 😘

  4. Multumesc cu recunostinta Delia. Da, uneori iti vine sa abandonezi, dar o iei din nou de la inceput si te accepti asa cum esti, cu frumoase si mai putin frumoase, cu bune si mai putin bune. Viata este o adevarata aventura.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *