Traim intr-o lume in care ne conformam cu ce este “la moda”. Tinerii merg la o facultate care este la moda, fetele se imbraca aproape la fel… nu mai este obligatorie uniforma, dar ceea ce vedem pe strada este o lume imbracata in uniforma. Multi se complac intr-un loc de munca pe care il urasc sau au o activitate profesionala care le displace profund. Avem multe astfel de exemple in jurul nostru.
Jucam multe roluri, avem multe masti: masca de la serviciu unde trebuie sa ascultam si sa ne facem treaba; masca din societate, unde trebuie sa facem o figura buna si sa ne comportam ca atare. Unii chiar si in familie joaca rolul sotiei perfecte/sotului perfect, nici macar acolo, in intimitate, nu isi permit sa fie autentici.
Va dati seama ce obositor poate fi?
Avem relatii cu toata lumea, relatii in care de cele mai multe ori nu suntem autentici, dar nu avem o relatie cu noi.
Pare confortabil si linistitor sa traiesti o astfel de viata dar tin sa te anunt ca esti anesteziat. De cele mai multe ori cand intrebi o astfel de persoana cine este, ce o bucura, ce spaime are, de ce se teme, ce o face sa vibreze, nu va reusi sa iti raspunda si te va ruga pe tine sa ii spui cum este ea.
Daca nu avem o relatie cu noi, daca nu reusim sa ne gasim pe noi, nu stim de fapt incotro ne indreptam, nu stim ce ne face placere, nu stim ce ne produce durere, nu putem plange, nu putem rade, nu stim ce ne dorim cu adevarat.
Fiecare dintre noi suntem unici, fiecare dintre noi suntem speciali si avem ceva de daruit. E important sa intelegem ca doar fiind autentici putem oferi ceva: intai noua, darul congruentei si libertatii, apoi celorlalti, fiind noi vom fi cei mai buni in ceea ce suntem, vom fi apreciati pentru ceea ce suntem cu adevarat.
Nu mai cauta validarea din exterior!
Imbraca-te asa cum simti!
Recunoaste-ti pasiunile si incearca sa vezi daca nu poti face din ele o profesie!
Asculta-ti inima, nu ce iti spun parintii, prietenii, nu ei traiesc relatiile tale, viata ta ci TU.
Spune-ti parerea cand simti ca trebuie sa o faci!
Plange daca iti vine sa o faci!
Razi din toata inima cand ai chef!
Fa din defectele tale atuuri! Ele te scot din multime!
Inceteaza sa imiti, nu vei reusi sa fii decat ceva second hand!
De ce sa alegi sa fii mediocru cand poti fi extraordinar?!
Invata sa te relaxezi si sa te bucuri de momentele de liniste!
Nu uita ca te ai intotdeauna pe tine, nu esti niciodata singur!
Nu uita ca nu mai e NIMENI ca tine!
Nu te anula si nu iti mai trai viata fara tine!
In final am sa il citez pe poetul Douglas Malloch:
Daca nu poti fi un pin in varful dealului,
Fii un tufis in vale. Fii insa
Cel mai bun tufis de pe marginea paraului;
Fii o tufa, daca nu poti fi un copac.Daca nu poti fi un tufis, fii un fir de iarba,
Si un drum va fi fericit;
Daca nu poti fi pastrav, atunci fii doar un biban –
Dar cel mai vioi biban din tot lacul!Nu putem fi toti capitani, trebuie sa fim echipaj,
E treaba pentru noi toti aici.
Sunt munci grele si munci usoare,
Iar sarcina pe care o avem e chiar langa noi.Daca nu poti fi drum, fii atunci o poteca,
Daca nu poti fi soare, fii o steluta;
Nu prin marire o sa castigi sau o sa dai gres –
Fii cel mai bun in ceea ce esti!
Cu drag,
Delia 🙂