A Opta Iluzie – CONDIŢIONAREA EXISTĂ
Pentru ca să existe Condamnare, trebuie să existe ceva ce nu înţelegeţi în privinţa dragostei. Aceasta a fost concluzia voastră şi aţi inventat Condiţionarea, ca o caracteristică a vieţii, pentru ca să rezolvaţi dilema pe care aceasta a creat-o. Totul în viaţă trebuie să fie condiţionat.
«Nu era oare acesta un lucru, de la sine înţeles?, s-au întrebat unii gânditori dintre voi. N-aţi înţeles Cea de-a Doua Iluzie? Există dubii asupra rezultatului vieţii.»
Eşecul există. Aceasta înseamnă că e posibil să nu reuşiţi să câştigaţi dragostea lui Dumnezeu. Dragostea lui Dumnezeu este condiţionată. Trebuie să îndepliniţi Cerinţele. Dacă nu îndepliniţi Cerinţele, veţi fi separaţi. Nu aşa v-a învăţat Cea de-a Treia Iluzie? Legendele voastre au fost foarte convingătoare. În această comunicare, Eu am vorbit pe larg, folosind legendele culturii occidentale, deoarece aceasta este cultura în care a început comunicarea de faţă.
Dar culturile orientale şi multele culturi şi tradiţii ale oamenilor, în gama lor cea mai variată, au şi ele legende – iar majoritatea se bazează pe câteva sau pe toate Cele Zece Iluzii. După cum am spus foarte clar, sunt mai mult decât zece iluzii. Voi creaţi sute în fiecare zi. Fiecare dintre civilizaţiile voastre a creat-o pe a ei proprie, dar, într-un mod sau altul, ele se bazează toate pe aceleaşi înţelegeri fundamentale, greşite. Acest lucru este dovedit de faptul că toate au dat naştere la aceleaşi rezultate.
Viaţa de pe planeta voastră este plină de experienţe care înseamnă lăcomie, violenţă, omor şi, aproape pretutindeni, dragoste condiţionată. Voi aţi învăţat dragostea condiţionată de la gândul vostru că dragostea Fiinţei Supreme – oricum aţi conceptualiza voi această Fiinţă – este condiţionată. Sau, dacă nu credeţi într-o Fiinţă Supremă ci, mai degrabă, în Viaţa Însăşi, atunci aţi conceput o Viaţă ca pe un proces care se exprimă în cadrul contextului Condiţionării. Adică, o condiţie depinde de alta. Unii dintre voi aţi numi acest lucru – Cauză şi Efect. Dar care este Prima Cauză? Aceasta este întrebarea la care niciunul dintre voi nu a fost în stare să răspundă. Nici măcar cei mai mari savanţi ai voştri nu au fost în stare să dezvăluie misterul. Nici măcar cei mai mari filozofi ai voştri nu au fost în stare să rezolve problema. Cine L-a creat pe Cel Care Creează?
Dacă voi vă imaginaţi un Univers bazat pe cauză şi efect, foarte bine! – dar ce anume a produs Prima Cauză? Aici se împiedică toţi învăţătorii voştri. Aici se termină cărarea voastră. Aici ajungeţi la limita înţelegerii.
Acum vom zbura dincolo de limită. În Univers nu există Condiţionare. Ceea Ce Este este Ceea Ce Este – şi nu există condiţii în care Acesta să nu existe. Înţelegeţi? Nu este posibil ca „Ce Este” să nu fie. Nu există condiţii în care acest lucru să fie adevărat. De aceea Viaţa este eternă. Deoarece Viaţa este Ceea Ce Este – şi Ceea Ce Este nu e cu putinţă să nu fie vreodată. Viaţa a fost întotdeauna, este acum şi va fi întotdeauna – o lume fără de sfârşit. Tot aşa e şi Dumnezeu.
Deoarece Dumnezeu este ceea ce este Viaţă. Tot aşa este şi dragostea. Deoarece dragostea este ceea ce este Dumnezeu. Prin urmare, dragostea nu cunoaşte condiţii. Dragostea, pur şi simplu, este. Dragostea nu se poate să nu „fie” – şi nu există condiţii care să o facă să dispară.
În propoziţia de mai sus, puteţi înlocui cuvântul „Dragoste” cu „Viaţă” sau „Dumnezeu” – şi va fi la fel de adevărat. Dragostea condiţionată este un oximoron. Aţi înţeles? Aţi priceput? Cele două se exclud reciproc. Experienţa Condiţionării şi experienţa dragostei nu pot exista în acelaşi timp, în acelaşi loc. Idea că ele pot exista, este cea care vă distruge.
Civilizaţia voastră a ales să trăiască Cea de-a Opta Iluzie la un nivel foarte înalt. Rezultatul e că însăşi civilizaţia voastră este ameninţată cu pierirea. Voi nu sunteţi ameninţaţi cu pierirea. Nu se poate să fiţi. Asta, deoarece voi sunteţi Viaţa Însăşi. Dar forma în care voi exprimaţi Viaţa în momentul de faţă – civilizaţia pe care aţi creat-o şi pe care sunteţi pe punctul de a o distruge – nu este de neschimbat. Ceea ce puteţi schimba, ori de câte ori doriţi, este forma minunii lui Cine Sunteţi. Într-adevăr, asta şi faceţi tot timpul. Totuşi, dacă acum vă place forma în care trăiţi experienţa de voi înşivă, de ce s-o schimbaţi?
Aceasta e întrebarea cu care se confruntă tot neamul omenesc. Vi s-a dat un paradis în care să trăiţi. Vi s-a pus la dispoziţie fiecare bucurie posibilă a vieţii fizice. Sunteţi cu adevărat în Grădina Edenului. Această parte a Legendei voastre este reală. Dar nu aţi fost separaţi de Mine şi nu trebuie să fiţi niciodată. Puteţi trăi experienţa acestui paradis, cât timp doriţi. Sau îl puteţi distruge într-o clipă.
Ce alegeţi? Sunteţi pe punctul de a alege a doua variantă. Este aceasta alegerea voastră? Este aceasta decizia voastră conştientă? Priviţi cu multă grijă această întrebare. Multe depind de răspunsul vostru. În ciuda faptului că în Univers nu există adevărată Condiţionare, credeţi cu tărie că există Condiţionare. E de la sine înţeles că aceasta există în împărăţia lui Dumnezeu. Fiecare dintre religiile voastre v-a învăţat acest lucru. Prin urmare, trebuie să existe şi în Univers. Aţi decis aceasta, ca pe un fapt de viaţă. Aşa că, aţi petrecut vieţi întregi încercând să vă daţi seama ce condiţii v-ar putea permite să creaţi viaţa, cât şi viaţa de după pe care le doriţi – în cazul în care nu îndepliniţi Cerinţele. Dacă aţi îndeplini Cerinţele, nu ar fi nicio problemă. Dar dacă nu o faceţi?
Această căutare v-a condus pe un drum înfundat, deoarece nu există condiţii. E posibil să aveţi viaţa pe care să o doriţi, cât şi orice fel de viaţă de după pe care vi-o imaginaţi – pur şi simplu, alegând să le aveţi. Însă voi nu credeţi asta. Spuneţi că formula nu poate fi atât de simplă. Nu, nu… trebuie să îndepliniţi Condiţiile!
Nu înţelegeţi că sunteţi fiinţe creatoare. Şi nu înţelegeţi că şi Eu sunt la fel. Vă imaginaţi că, într-un fel, Eu pot să nu reuşesc să am ceva ce îmi doresc (ca toţi copiii Mei să se întoarcă acasă, la Mine) – ceea ce înseamnă că Eu nu sunt câtuşi de puţin o fiinţă cu adevărat creatoare, ci una dependentă.
Dacă aş fi o fiinţă cu adevărat creatoare, aş fi capabil să creez orice aleg. Dar, pentru a avea ceea ce doresc, se pare că sunt dependent de anumite condiţii. Oamenii nu şi-au putut imagina ce condiţii ar fi trebuit să fie îndeplinite, pentru ca să se întoarcă acasă la Dumnezeu. Aşa că, au făcut tot ce au putut… şi au inventat unele. Acestea au fost explicate prin ceea ce voi numiţi religii.
Religiile nu au putut explica doar Cerinţele, ci şi cum se poate recăpăta dragostea lui Dumnezeu – în cazul în care nu ai îndeplinit Cerinţele. Astfel s-au născut conceptele de iertare şi mântuire. Ele erau condiţii ale dragostei. Dumnezeu spune „Te iubesc, dacă” şi acestea au fost acele „dacă”.
Dacă oamenii ar fi privit lucrurile cu obiectivitate, faptul că fiecare religie a explicat în mod diferit iertarea şi mântuirea ar fi constituit o dovadă că totul a fost inventat. Dar obiectivitatea nu este o calitate pe care oamenii să o posede în mod special. Nu este ceva de care oamenii să fie capabili, nici măcar în ziua de astăzi.
Continuaţi să declaraţi că nu inventaţi nimic. Spuneţi că acele condiţii pentru întoarcerea la Dumnezeu au fost stabilite de către Mine. Şi dacă există câteva sute de religii diferite, care indică câteva mii de condiţii diferite, aceasta nu se întâmplă deoarece Eu am dat un mesaj neclar, ci pentru că neamul omenesc, pur şi simplu, nu l-a înţeles cum trebuie. Bineînţeles că voi aţi înţeles cum trebuie. Ceilalţi, din celelalte religii, nu au înţeles cum trebuie!
Sunt o mulţime de căi prin care se poate rezolva treaba asta. Îi puteţi ignora. Puteţi încerca să-i convertiţi. Aţi putea chiar decide să-i eliminaţi, pur şi simplu. Neamul vostru a încercat toate aceste variante. Şi aţi avut dreptul să o faceţi, nu-i aşa? A fost responsabilitatea voastră să o faceţi, nu-i aşa? Nu a fost aceasta lucrarea lui Dumnezeu? Nu sunteţi voi cei chemaţi să-i convingeţi şi să-i convertiţi pe alţii, astfel încât şi ei să ştie ce-i corect? Şi faptul că i-aţi omorât sau că aţi făcut purificare etnică nu a avut justificare în aceea că nu au putut fi convinşi altfel? Nu a existat ceva, un „ceva” nescris, care să vă dea acest drept?
Acestea sunt întrebări pe care oamenii încep să şi le pună. Fără discuţie că exista un defect la Cea de-a Opta Iluzie. Acesta ar fi scos la iveală idea că Condiţionarea este falsă, dar oamenii ştiau, la un nivel foarte profund, că nu puteau să renunţe la Iluzie deoarece, atunci, s-ar fi pus capăt la ceva foarte important. Iarăşi aveau dreptate. Dar, iarăşi au făcut o greşeală. În loc de a vedea Iluzia ca pe o iluzie şi de a o folosi pentru scopul pentru care a fost creată, ei s-au gândit că trebuia să îi îndrepte defectul.
Astfel, prin îndreptarea defectului din Cea de-a Opta Iluzie, a luat naştere Cea de-a Noua Iluzie.
Sursa – Comuniune cu Dumnezeu – Neale Donald Walsch
